Home / Articoli / Altro / Manipolazione de sos eletores subidu unu remèdiu
Unica Radio App

Manipolazione de sos eletores subidu unu remèdiu

ro ite est tropu fàtzile manipolare sos eletores e furare sas eletziones europeas

Est tempus de agire, sende chi sos datos personales benint impreados pro corfire sos eletores e sa cummissione UE/UE no est faghende bastante pro los firmare.

Sa 11 trìulas de su coladu annu s’Ufìtziu britànnicu de sos servìtzios informativos (ICO) at publicadu su primu raportu suo in s’iscàndalu de Cambridge Analytica. Custa est una data chi no apo a ismentigare mai, una data chi at in manera sustantziale cambiadu sa bisione mea de sas atuales minetzas a sa sotziedade democràtica nostra. Est una die chi est divenidu una mutida a sas armas pro mene – e, pro una bia, apo tentu sa cumprensione, su connoschimentu e s’esperièntzia pro sustentare su chertu. Sentia chi fiat lòmpidu su momentu de pònnere totu custu a frutu de sa sotziedade tzivile, e gai apo detzìdidu de iscobèrrere comente a funtzionat sa campagna eletorale online. E lassat chi ti lu nàrgiat, su sistema no est in bona salude e nois europeos diamus dèpere èssere totus prus consapevoli de custu.

Traballare in su regulamentu generale in s’amparu de sos datos ( GDPR) – un’ampru paris de normas in sa privatesa de s’UE chi sunt intradas in vigore su coladu annu – est istadu pro meda tempus prus un’incubo chi una passione. Comente a cun sa majore ala de sas persones, mi dia èssere abituadu a s’idea chi sos datos personales meos diant èssere istados impreados pro fines cumertziales e chi los cumpartzire era su prètziu de pagare pro medas servìtzios gratuitos. Mi fia fintzas abituadu a s’idea de non tènnere una bera cumprensione de su balore chi custas sotziedades diant atribuire a sos datos meos. Mi istringo in sos coddos: ei, Internèt cun probabilidade ischit meda deprus susu de mene de cantu deo penset chi fatzat. In realidade no aia mai pensadu meda a comente a sos datos personales podiant èssere impreados pro influentzare sas pertzetziones polìticas, influentzende in ùrtima anàlisi su resurtadu de sas eletziones in totu su continente.

Sa publitzidade mirada si basat in sa regorta e in s’anàlisi de mannas cantidades de datos personales. Sos datos tuos acudint de sos datos de navigatzione de su tuo provider internèt, de sas informatziones de sos tuos dispositivos, de sos achistos cun carta de crentia, de sa màchina connètida e meda àteru àncorat. Sos datos podent fintzas èssere otentos dae mediatori de datos – in sustàntzia, rivenditori de datos – e, infines, pro mèdiu de partenariados. Pro fàghere un’esèmpiu: una sotziedade de cartas de crentia collàborat cun sos rivenditori pro presentare a sos consumadores ofertas altamente miradas basadas in sa localizzazione mentras faghent achistos impreende sa carta; e sos clientes podent retzire sas ofertas de sos rivenditori in sos smartphone issoro mentras colant dae in antis una butega.

Su modu in cale custu funtzionat in sa campagna eletorale est istadu bene analizadu in sas iscumbatas de s’ICO e in medas unos àteros istùdios chi sunt divenidos sa letura mea a tarda note. Sos partidos polìticos tenent su deretu de atzèdere a sos registros eletorales, e custu tenet sensu si si cunsìderat chi unu sanu dibatu polìticu si depet dèpere basare in sa capatzidade de unu partidu polìticu de s’impinnare cun sos eletores.

Ma sa bogadura de informatziones de sos social mèdia cunsentit a sos eletores de èssere agrupados in base a critèrios comente a sessu, positzione, riellos e cumportamentos. Cunsentit a sos attivistas de segudare sa persone giusta pro como giustu cun unu messàgiu miradu in base a su pròpiu profilu. Sas aziendas de marketing publitzitàriu faghent mannos afares de custu. S’anàlisi de sos datos e s’abistesa artifitziale cunsentint modos meda sofisticados de prevìdere informatziones sensìbiles comente a sos preferos sessuales, s’etnia, sa salude e sa religione de sas persones. Sas cunsighèntzias sunt in manera potentziale devastantes. Sos eletores non so consapevoli de retzire messàgios polìticos basados subra pregiudìtzios. In tèrmines de deretos umanos, sos arriscos sunt enormes.

Creare salvaguàrdias est in manera estrema difìtzile, ma sa netzessidade de agire est crara. So apensamentadu pro s’imminente campagna de su Parlamentu europeu pro sas eletziones de maju. Sas medidas adotadas dae sa Cummissione europea non sunt sufitzientes e a gherra ant a èssere eficatzes a breve tèrmine . Si basant printzipalmente in sa cooperatzione cun su setore privadu e in s’incoraggiamento de s’autoregulamentatzione e in modos chi diant dèpere èssere esaminados mègius. Su GDPR est unu trastu legale ùtile chi istabilit sas règulas pro s’elaboratzione automàtica de sos datos, sa trasparèntzia e s’ecuidade. Ma s’aplicatzione e sas iscumbatas ant a rechèrrere tempus e at risòrgidu, e su fine sua est limitadu.

Bisongemus de un’acostamentu prus globale cara a amparare su protzessu eletorale, cumprèndidu su compudu de su gastu pro sas campagnas eletorales, sas normas in sos mèdios de tzita audiovisivos, su deretu de sa cuncurrèntzia e s’amparu de sos datos. Fintzas a como, custos setores ant tentu pagas resones pro interagire. Una majore pressione diat dèpere acudire de reguladores, polìticos, acadèmicos e sotziedade tzivile. Depet sutzèdere como. A pustis de sas eletziones europeas diat pòdere non nch’èssere bastante voluntade polìtica. Sa risposta depet èssere su remenu de sos tzitadinos.

Francesco Renga Tour 2019

About redatzione sardo

redatzione sardo
Redatzione chi s'òcupat de sas notizias in limba sarda in su portale. Cultura, eventos, tzìnemas, ispetàculu e teatru sunt sos argumentos tratados.

Rispondi

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.

%d blogger hanno fatto clic su Mi Piace per questo: