Home / Articoli / Altro / De su 2021 bandidos lados, posadas e cannucce impreat e ghetat
Unica Radio App

De su 2021 bandidos lados, posadas e cannucce impreat e ghetat

Su Cussìgiu Ue aprovat su stop a stoviglie impreat e ghetat de plàstica

Su Cussìgiu Ue at dadu su bia lìbera formale a sa diretiva chi vedat de su 2021 ogetos in plàstica impreat e ghetat comente a lados, posadas e cannucce. Fintzas sas astas pro palloncini e sos bastoncini cotonati in plàstica ant a dèpere èssere bandidos. Sos Bistados membros si sunt annotamala impinnados a segudare sa regorta de sas ampullas de plàstica de su 90% intro su 2029 e sas ampullas de plàstica ant a dèpere tènnere unu cuntènnidu ritzicladu de nessi su 25% intro su 2025 e de nessi su 30% intro su 2030. Sas noas règulas “sunt unu mannu primu passu pro bortare pàgina”, cummentat Greenpeace Europa.

Su 27% de sos italianos at giai evitadu de acuistare ogetos de plàstica monouso comente a lados, tassas o posadas, refudos chi ponent in perìgulu non solu sos animales in su mare ma fintzas cussos in fatoria. Bacas, berbeghes o caddos de sos allevamentos arriscant, difatis, de restare isfiadados dae sos rusuzos plàsticos mancari abbandonados in sos prados a fine picnic. Est cantu istupat de un’ anàlisi de sa Coldiretti, in sa base de sos datos Eurobarometro, difùndida in ocasione de su bia lìbera a banda de su Cussìgiu de s’Unione Europea de una noa diretiva chi imponet a sos Bistados membros de vedare s’impreu de una sèria artìculos in plàstica monouso intro su 2021.

Su 68% de sos italianos, rilevat sa Coldiretti, retenet chi diat èssere oportunu pagare unu sovra prètziu pro custos produtos, evidentziende gai unu cumportamentu virtuosu ispintu dae unu chi creschet atentu a sa sostenibilità ambientale. Sunt meda apo difùndidu in sas campagnas sos refudos de plàstica e non solu lados, sacchetti e stoviglie pro incuria de sos tzitadinos. Sa Coldiretti signalat, difatis, episòdios de animales mortes pro tènnere ingerito prodùidos ‘de moda’ comente a sos restos de sas lanternas tzinesas, chi semper prus in manera fitiana benint fatas bolare in chelu.

S’Unione europea rilantzat s’economia tzirculare cun sa diretiva chi lìmitat sa produtzione de plàstica impreat e ghetat pro posadas e lados (sunt apo esclùdidu in manera istrana sas tassas), cannucce, cotton fioc, bastoncini pro palloncini, cuntenidores pro alimentos e tzìcheras in polistirolo espanso. Lu rilevat su Circular Economy Network promòvidu dae sa Fundatzione pro s’Isvilupu sostenibile e de 12 impresas e organizatziones de impresa. Pro sas ampullas in Pet, imbetzes, “est prevìdidu s’obietivu de intertzetare nessi su 90% de s’immesso a su consumu intro su 2030 (cun un’obietivu intermèdiu de su 77% a su 2025) e, semper pro su 2030, cuddu de garantire chi sas noas ampullas cuntèngiant nessi su 30% de materiale ritzicladu (25% a su 2025)” ispiegat su network.

“Est unu passu a in antis importante. Su provedimentu tenet una notèvole fortza innovativa: sa prima borta s’imponet una pertzentuale mìnima de usu de materiale ritzicladu in sa fabbricatzione primària de sos prodùidos”, cummentat Stefano Leones, moderadore sientìficu de su Circular Economy Network. “Pro oras su lìmite istabilidu est de su 30% a su 2030: no est meda ma at a serbire a sustentare unu mercadu de su materiale ritzicladu. Est auspicàbile chi custu lìmite non solu àrtziet, ma bèngiat introduida fintzas pro unos àteros produtos, a esèmpiu bestidos, arredamentu, màchina, eletrodomèsticos, fàbricos. Peristantu sa bòcia colat a sos guvernos: in fase de retzepimentu ant a dèpere fissare cuotas de ritziclo mìnimu de sos refudos collidos relativos a sos produtos cales filtros e prodùidos de su tabacu, palloncini, assorbentes igiènicos, salviette umidificate e prodùidos de sa pisca”.

Su votu de su Cussìgiu sighit cuddu de su Parlamentu europeu de su coladu 27 martzu e cùngiat definitivamente s’iter approvativo de sa noa diretiva. A pustis de su votu su testu at a èssere publicadu in sa Gazzetta Ufitziale de s’Unione Europea. De s’intrada in vigore sos Bistados membros tenent 2 annos pro l’acollire in sos rispetivos ordinamentos.

Francesco Renga Tour 2019

About redatzione sardo

redatzione sardo
Redatzione chi s'òcupat de sas notizias in limba sarda in su portale. Cultura, eventos, tzìnemas, ispetàculu e teatru sunt sos argumentos tratados.

Controlla anche

Subra marinas 1.200 refudos de plàstica ogni 100 metros

Litorales apo invàdidu mescamente de sa plàstica, 94% de su totale Ultres milleduecento refudos de …

Rispondi

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.

%d blogger hanno fatto clic su Mi Piace per questo: