Unica Radio App
andrea noe

Sa Sardigna de De Andrè in noe cantzones

Fabrizio de Andrè si nch’est mortu su 18 freàrgiu de su 1999. Si nch’est andadu lassende·nos in eredidade s’istòria de sa mùsica

Fabrizio de Andrè si nch’est mortu su 18 freàrgiu de su 1999. Si nch’est andadu lassende·nos in eredidade s’istòria de sa mùsica, ma fintzas agigu de s’istòria nostra. Su ligàmene suo cun sa Sardigna est nòdidu e est rapresentadu dae sos momentos de vida colados in Gaddura e dae sas cantzones chi descrient su chi fìamus e su chi galu semus.

In su 1981 s’autore genovesu detzideit de intramare e de cunfrontare s’istòria de duos pòpulos, su sardu e su de sos pedde-ruja, unende·los in unu discu ùnicu. Pòpulos in perìgulu e ligados dae su matessi disìgiu de libertade, ma fintzas dae contradditziones e divergèntzias. Caraterìsticas descritas mescamente in Quello che non ho, cantzone chi aberit cun sos isparos e cun su sonu de corru de sa cassa a su porcrabu. S’autore, in custa cantzone, partzit opressos e opressores. Duncas a un’ala sos pòpulos autòctonos e a s’àtera sos chi rapresentant s’egemonia e sos poderios fortes. Paràulas graes comente sas de Fiume Sand Creek, chi faeddat de sa distrutzione de unu pòpulu, cumparende sos indianos a sos sardos.

«A un’ala – narat De Andrè – pensaia a sos indianos ispèrdidos dae Custer e dae Chiwington, ghetizados in sas riservas dae su poderiu chi lis aiat isrobadu sas terras. A s’àtera ala sos sardos, confinados in sos montes de Barbàgia, in antis dae sos cartaginesos e a pustis dae sos romanos».

Su cantu a sa soledade arribat cun Canto del servo pastore, ue De Andrè si nch’ispentumat peri sa natura gadduresa, in mesu a romasinu, mudregu e suèrgios. Sa malinconia cumparit belle semper in sas cantzones suas e mescamente in Hotel Supramonte, sìmbulu de su secuestru, longu bator meses, bìvidu in prima persone semper cun assussegu e cun ispera manna. Est una de sas cantzone prus ìntimas e prus impressionante de s’album.

Franziska naschet semper dae s’esperièntzia de su secuestru e torrat a faeddare de libertade, de libertade personale. Frantzisca est sa cumpàngia de unu bandidu e nch’est istraca de sa gelosia sua, de non si pòdere ispassiare e nch’est istraca de bìvere sena pòdere bìvere a beru.
In s’album Anime Salve de su 1996 b’at tempus fintzas pro faeddare de sotziedade, e mescamente de chistiones de onore e de promissas non mantènnidas. Disamistade faeddat de su disafiu intre duas famìlias chi parent sighende unu còdighe iscritu chi nche las giughet semper a sa vindita.

Non mancant sas interpretatziones in gadduresu cun Zirichiltaggia cuntènnida in s’album Rimini de su 1978 e cun Monti di Mola inclùdida in Le Nuvole de su 1990. In sa prima cantzone est rapresentada s’istòria de duos pastores sardos chi brigant pro su bene. «Bator annos in Sardigna – at naradu s’artista – cherent nàrrere comente mìnimu a imparare sa limba e tando mi so permìtidu de iscrìere Zirichiltaggia chi in gadduresu cheret nàrrere “tzilighertaju”».Monti di Mola, imbetzes, semper in gadduresu, nos contat de un’àina arva e de su mere suo chi s’innamorant e de sa bidda chi lis aprontat s’isposòngiu. Coju chi non s’at a pòdere fàghere, non pro problemas de ispètzie, ma pro cumplessidades burocràticas.

Torramus a s’album de su 1981 pro serrare cun Ave Maria, in ue De Andrè non cantat, ma faghet petzi de acumpangiamentu a su cuncordu. Sa cantzone currispondet a su re-adatamentu de Deus ti sarvet Maria de Bonaventura Licheri.

Noe cantzones, noe contos chi lassant sa trata de un’amore inconditzionadu intre Faber e sa Sardigna «…ca est custu su logu in ue chèrgio bìvere, in ue chèrgio imbetzare…».

Rassegna Significante

About redatzione sardo

redatzione sardo
Redatzione chi s'òcupat de sas notizias in limba sarda in su portale. Cultura, eventos, tzìnemas, ispetàculu e teatru sunt sos argumentos tratados.

Controlla anche

antonella ruggiero

“La Buona Novella” di Fabrizio De André compie 50 anni

Antonella Ruggiero, genovese come Fabrizio De André, interpreta “La Buona Novella” per il suo cinquantesimo …

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *