Home / Articoli / Università e Ricerca / Proteinas e maladias neurodegenerativas
Musica e Storia

Proteinas e maladias neurodegenerativas

Unu grustu de istudiosos sunt resessidos a cuantificare s’efetu de s’imbetzamentu tzellulare in is maladias neurogenerativas.

Unu grustu de istudiosos de s’Institut de Biotecnologia i Biomedicina (IBB) e de s’ Universitat Autònoma de Barcelona (UAB) sunt resessidos a cuantificare in manera pretzisa s’efetu chi s’aggregatzione de sas proteinas tenet  in s’imbetzamentu tzellulare in is maladias neurogenerativas.

Pro lu fàghere, ant impitadu  comente modellu  un batèriu, s”Escherichia coli’, e sa molècula chi iscadenat s’Alzheimer. Sos sientziados ant dimustradu  chi custu efetu si podet prevìdere in antìtzipu. S’aggregatzione de sas proteinas est relatzionada cun maladias medas, e in mesu de custas bi sunt sas maladias neurodegenerativas.

S’istùdiu, publicadu dae pagu in su  ‘Journal of Molecular Biology’, nos dat unu sistema afidàbile a beru pro modellare e cuantificare s’efetu de s’aggregatzione protèica in sa  vitalidade, in sa divisione e in  s’imbetzamentu de sas tzèllulas, e tenet implicatziones in s’evolutzione natutale de sas proteinas.

Mancari siant in medas sos chi sunt de acordu chi su pinnigamentu malu e s’aggregatzione de sas proteinas mìnimant sa capatzidade de supravivèntzia e reprodutzione tzellulare, su dannu causadu non fiant resurtados a lu medire isperimentalmente in manera acurada finas a custu istùdiu.

Salvador Ventura, istudiosu de s’IBB chi at ghiadu  su traballu, at craridu chi s’iscoberta “at a permìtere de isvilupare mètodos computatzionales pro prevìdere s’efetu  de s’aggregatzione in s’imbetzamentu tzellulare, e finas de  chircare  molèculas chi fatzant  a acumpangiadores naturales, proteinas altamente cunservadas in s’evolutzione e presentes finas in sos umanos, chi amus bidu chi in su batèriu mìnimant  custu efetu”.

Sos istudiosos aiant cumproadu in traballos anteriores chi s’espressione de su pèptide ligadu a s’Alzheimer AB42 in sos batèrios causaiat unu protzessu de aggregatzione protèica. Como ant dimustradu chi custu efetu  est codficadu in sa secuèntzia de sa proteina aggregada e dipendet dae sas propiedades intrìnsecas suas, non dae sa risposta chi iscadenat in sas tzèllulas, e custu permitet de lu prevìdere in antìtzipu. Ant finas cumproadu chi, in su batèriu, su dannu causadu est moduladu dae acumpangiadores moleculares, chi mìnimant sa tendèntzia aggregativa de sa proteina e agiuant sa supravivèntzia de sa tzèllula

Listen Unica Radio on Spotify

About redatzione sardo

redatzione sardo

Controlla anche

Cumportamentos e cautelas de sighire s’in casu partat su fogu

Cautelas de sighire s’in casu partat su fogu a tutela de s’incolumidade de sas persone …

Lascia un commento

Il tuo indirizzo email non sarà pubblicato. I campi obbligatori sono contrassegnati *

Questo sito usa Akismet per ridurre lo spam. Scopri come i tuoi dati vengono elaborati.